„Nisa pe care m-am inscris este cea a dronelor customizabile cu ce senzori particularizati cerintelor”, spune Mihai Dragu, care s-a înscris la doctorat la Inginerie industrială la Universitatea din Galați. Proiectul său de doctorat este o dronă cu decolare pe verticală și regim de zbor mixt. Mai simplu, o dronă care decolează ca un multirotor și zboară ca un avion. Dronele pe care le realizează la firma sa sunt unele de nișă.
Și-a vândut studioul foto și a început să construiască drone. În noiembrie 2012 a creat firma Fae Drones. Un pas important a fost când un profesor de geografie de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca i-a spus că dronele lui ar putea fi foarte utile în topografie și i-a comandat o dronă de topografie.
Prima dronă a construit-o pentru un topograf din Oradea. Apoi a vândut alta unui cameraman din Deva, care voia să facă filmări de la înălțime.
Și-a perfecționat tehnica, iar în 2012 a început să vândă astfel de dispozitive. „Nu le spuneam drone. Le spuneam aeromodel cu cameră. Am vândut câteva. Le făceam din lemn la vremea respectivă”, povestește Mihai Dragu.
Absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, Mihai Dragu își construia singur aeromodelele, le atașa o cameră și făcea poze. Ulterior a ajuns să realizeze platforme multirotor, cu 4 motoare.
„Am combinat camera foto cu un aeromodel și am obținut niște imagini fantastice cu Bucureștiul. M-a atras atât de mult domeniul pentru că era ceva nemaivăzut la noi în 2009 să faci fotografii aeriene cu orașul”, spune Mihai Dragu, fondatorul Fae Drones.
Unul dintre pionierii dronelor din România este inginerul Mihai Dragu. În 2009 era managerul unui studio foto-video și i s-a părut interesant să combine hobby-ul său, aeromodelismul, cu un aparat foto.
Românii au prins în urmă cu câțiva ani gustul filmărilor și fotografierilor cu drona, mai ales la nunți și botezuri cu ștaif. Dronele comerciale sunt de dimensiuni mici, 1-2 kilograme, cu patru motoare. Cele industriale pot avea până la 8 motoare.
Dronele profesionale sunt roboți cu un grad ridicat de autonomie, care pot preleva date în aproape orice mediu, inclusiv cel subacvatic sau atmosferic. Odată cu integrarea inteligenței artificiale în algoritmii lor de ghidaj, acestea au devenit din ce în ce mai independente. Dronele nu mai necesită intervenția umană ca să execute anumite sarcini. De obicei, utilizările lor presupun colectarea de date prin diverse instrumente, cel mai comun fiind camera foto-video, dar aparatul poate avea de asemenea integrați senzori de radioactivitate sau senzori care detectează diverși compuși chimici.
Vehiculele aeriene fără pilot - dronele - reprezintă una dintre inovațiile cu utilizări în cele mai variate domenii, de la agricultură, topometrie, industria spectacolelor, arhitectură, până în domeniul militar.
Extras din interviul Republica.ro, de Loredana Voiculescu, 2017
